fbpx

după ing. Nicolae Foti, Constantin Antonescu, Eleodor Gh.Bistriceanu, Radu Vancea, prof. univ. dr. ing. Petre Iordache şi Veronica Mara Mîndru

Lucrări asupra familiilor de albine în luna MAI

ACŢIUNI PRIORITARE ÎN LUNA MAI:

  • asigurarea spațiului pentru ouat în stupii familiilor de albine;
  • întreţinerea coloniilor de albine puternice si mentinerea lor în stare activa, ajutorarea celor slabe și formarea familiilor ajutătoare;
  • prevenirea și combaterea frigurilor roitului ;
  • egalizarea și organizarea familiilor de albine înaintea culesurile de producție;
  • pregătirea stupilor familiilor de albine pentru deplasarea în stupărit pastoral;
  • înștiințarea consiliilor locale pe raza cărora sunt amplasate stupinele la stupărit pastoral;
  • prevenirea intoxicării familiilor de albine;
  • folosirea întregului potenţial al albinelor pentru secreţia de ceară, realizarea rezervei de faguri noi crescuți și reformarea ramelor cu faguri vechi;
  • creşterea și schimbarea reginelor;
  • efectuarea observațiilor fenologice și a cercetărilor referitoare la potențialul ofertelor melifere în vederea alegerii vetrelor de pastoral
  • extracția și condiționarea mierii de la culesurile de producție.


Fig.1.1 Stupină deplasată în pastoral la salcâm

Luna mai, numită şi „florar”, este luna înfloririi salcâmului, primul cules serios de producţie. În sud, după înflorirea rapiţei, înfloreşte salcâmul, către sfârşitul primei decade a lunii (în jurul datei de 10 mai), iar în zonele colinare şi deluroase salcâmul înfloreşte cu întârziere faţă de zona sudică, pentru ca în zonele subcarpatice să înflorescă şi mai târziu. Aceste diferenţe de date de înflorire permit deplasarea stupilor familiilor de albine, pe rand, la culesul din zona sudică – salcâmul I - , apoi în zona colinară – salcâmul II – şi, în sfârşit, în zona subcarpatică – salcâmul III - .

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

1.1.1 Asigurarea spațiului pentru ouat în stupi familiilor de albine

În această perioadă, dimensiunile cuibului familiilor de albine trebuie să corespundă cu puterea lor și cu cantitatea de puiet. Când toate ramele într-un cuib, în afară de cele de la margine, vor fi ocupate în întregime de puiet, cuibul trebuie reorganizat. Dacă se întârzie cu această reorganizare apare pericolul ca familia să intre în frigurile roitului.

Estimarea necesitătii largirii cuibului

Introducerea de rame noi crescute

Fig. 1.2 Introducerea de rame pentru asigurarea spațiului pentru ouat

Această reorganizare se face în funcție de tipul de stup utilizat: vertical, orizontal sau multietajat, fiecare tip implicând proceduri specifice care nu fac obiectul acestui articol.

În principal, crearea spațiului pentru ouat se poate obține prin introducerea de rame goale cu faguri construiți, dar nu prea vechi (negre) realizând astfel „lărgirea cuibului - LC”, când acestea sunt introduse între ultima ramă cu puiet și ramele cu miere din marginea cuibului, sau „spargerea cuibului - SC”, când acestea sunt introduse în mijlocul cuibului, între ramele cu puiet.

In mod obisnuit, pentru extinderea cuibului, se vor introduce rame cu faguri construiți, în care s-au născut generații de puiet care ar fi de dorit să nu fie prea vechi (de culoare neagră) și dacă ramele introduse conțin câte o fâșie de miere căpăcită în partea de sus cu atât mai bine, acestea se descăpăcesc stimulănd astfel dezvoltarea.

De asemenea, în perioadele de cules de întreținere, în familiile foarte bune – care au populații numeroase de albine cu un tranzit mare la urdinișuri – se pot introduce și rame cu faguri artificiali care în aceste condiții vor fi luate rapid în creștere și însămânțate cu ouă.

1.1.2 Întreţinerea coloniilor de albine puternice în stare activa, ajutorarea celor slabe și formarea familiilor ajutătoare

La efectuarea reviziei de fond, referitor la starea familiilor de albine din stupină, apicultorii vor diagnostica trei cazuri în care se încadrează familiile de albine:familii cu dezvoltare normală; familii slabe şi familii orfane.

Familiilor de albine bine dezvoltate încă din luna aprilie li se vor crea in continuare condiţii de dezvoltare,şi bineînţeles, cu monitorizarea permanentă, de rigoare.

Familiile slabe, cu hrană insuficientă sau de calitate necorespunzătoare vor fi ajutate de urgenţă procedând la aşa-numitele hrăniri de necesitate, şi prin introducerea de puiet căpăcit cât mai aproape de eclozare, luat de la familiile puternice.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

În scopul obținerii, în cadrul culesului de producție a unor cantități cât mai mari de miere, familiile de albine participante la culesuri trebuie să dispună de o populație cât mai mare.


Fig.1.3 Familie de bază cu familie ajutătoare deasupra

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

1.1.3 Prevenirea și combaterea frigurilor roitului

De la început trebuie să precizăm că înstinctul de roire naturală apare la albine ca o necesitate biologică, ca o supunere a lor la una din cele mai importante legi ale naturii: perpetuarea speciei.

Dar, roirea naturală prezintă și o serie de dezavantaje ca:

  • scăderea productivității familiilor de albine de bază ca urmare a încetinirii până la stagnare a activității albinelor în perioada frigurilor roitului și a fărâmițării puterii familiilor respective ;
  • roiurile naturale și în mod deosebit cele secundare și terțiare nu se pot dezvolta și nu pot intra în iarnă decât în urma unor repetate intervenții din partea apicultorilor;
  • roiul secundar, de exemplu, nu va putea avea albine culegătoare crescute de el decât după aproximativ 40 de zile de la ieșirea din familia de bază, iar în intervalul de 21 de zile de la începutul ouatului reginei până la eclozarea primei generații de albine se micșorează simțitor puterea sa, cât și sursele de cules
  • roirea naturală se produce la întâmplare așa încât familiile trebuie supravegheate o bună parte a sezonului activ, determinând o scădere a producției de miere și a productivității muncii apicultorilor.

Roi natural

Incercare de prindere roi natural

Fig.1.4 Roire naturală

Practica apicolă a dovedit că este mult mai ușor a se preîntâmpina apariția frigurilor roitului decât a se opri de la roirea naturală, o familie de albine intrată déjà în frigurile roitului.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Ca urmare se impune stăpânirea în amănunt a tehnicii preîntâmpinării apariției frigurilor roitului scop în care se folosesc următoarele procedee:

  • menținerea echilibrului între albinele tinere și cele culegătoare din componența familiei de albine;
  • întreținerea familiilor în stupi de mare capacitate;
  • lărgirea cuiburilor la timpul potrivit;
  • umbrirea stupilor în timpul căldurilor înăbușitoare;
  • intensificarea aerisirii cuiburilor pe timpul verii;
  • eliminarea familiilor de albine exagerat roitoare
  • asigurarea unor culesuri de producție continue și aceasta, în primul rând, prin practicarea stupăritului pastoral.

1.1.4 Egalizarea și organizarea familiilor de albine înaintea culesurile de producție

Se știe că la ieșirea din iarnă nu toate familiile de albine se vor prezenta la fel din punct de vedere al dezvoltării așa că se impune ca până la declanșarea culesurilor de producție să se efectueze, pe cât posibil, egalizarea puterii lor prin ridicarea de rame cu puiet căpăcit de la cele puternice și introducerea acestor rame în cuibul celor mai slabe.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

1.1.5 Pregătirea stupilor familiilor de albine pentru deplasarea în stupărit pastoral

În vederea obținerii unor producții mari de miere, este de cele mai multe ori necesar, ca stupinele să fie deplasate în zone cu oferte melifere dintr-un loc în altul în timpul sezonului apicol activ , pentru ca astfel să se beneficieze de culesuri melifere bogate și, în acest caz, spunem că efectuăm stupărit pastoral.

Pavilion apicol în pastoral

Stupi descărcați în pasoral

Fig.1.5 Pastoral apicol

Stupăritul pastoral presupune deplasarea repetată pe noi vetre, pregătirea acestora în vederea instalării stupilor pe ele, pregătirea stupilor în vederea transportului, deplasarea efectivă de la vechea vatră la noua vatră și instalarea stupinei pe aceasta din urmă.

Pentru transportul stupinelor în cazul stupăritului pastoral se pot folosi următoarele mijloace de transport:

  • autocamioane fără sau cu remorci din care stupii se descarcă la ajungerea pe vatră;
  • alte mijloace cum ar fi: vagoane de marfă, vapoare, bacuri și barje fluviale și, chiar, avioane și elicoptere;
  • stupine pavilionare mobile care sunt constituite din remorci autotractate sau tractate, special amenajate în care stupii rămân tot timpul, respectiv pentru întreținerile curente, transport și în timpul valorificării culesurilor de producție sau de întreținere.

Pregătirea stupilor familiilor de albine în vederea deplasării în pastoral implică următoarele operațiuni:

  • ramele stupului, diafragmele și alte părți mobile, dacă acestea există, trebuiesc fixate astfel încât să nu se poată mișca unele față de altele, față de pereții stupulu sau elemente ale mijlocului de transport;
  • familiile de albine trebuie să beneficieze pe timpul transportului de o bună aerisire;
  • corpurile superioare, magaziile de recoltă și sitele de ventilație trebuie să fie solid fixate de corpul de bază și de fundul stupului, astfel încât toate aceste componente să formeze un tot unitar solid;
  • stupii vor fi transportați numai după ce mierea a fost extrasă din magaziile lor de recoltă;

Toate operațiunile enumerate mai sus se vor executa în timpul zilei, pe lumină.

Spre seara, când albinele se adună în interiorul stupului, se pulverizează apă pe sitele de ventilație și la urdinișuri, în scopul micșorării temperaturii din stup și, după ce nu mai vin deloc albine de pe câmp, urdinișurile se închid. În cazul în care albinele mai stau pe scândura de zbor, se va folosi fum sau apă pulverizată pentru a le forța să intre în stup.

Urdinișurile se obturează cu ușițe metalice sau din lemn fără orificii pentru a preîntâpina înghesuirea acestora la orificii și apariția pericolului de sufocare.

1.1.6 Înștiințarea consiliilor locale pe raza cărora sunt amplasate stupinele la stupărit pastoral

După recunoașterile în teren, analizarea situației ofertei melifere și stabilirea datei de înflorire în zona în care se dorește să se efectueze stupărit pastoral, se vor deplasa familiile de albine în zona vetrei de pastoral. Trebuie știut că apicultorul care gestionează stupina are obligația de a informa, în scris, Consiliul local pe raza căruia este situată vatra de stupină pastorală, în cel mult 24 de ore de la instalare pe vatră, asupra locului exact, perioadei de ședere, numărului de familiilor amplasate, cât și cu privire la datele de identificare unde poate fi anunțat în caz de nevoie și în cazul efectuării tratamentelor fitosanitare cu substanțe chimice.

Stupina deplasată în pastoral trebuie să fie compusă numai din familii de albine sănătoase și să fie însoțită de carnetul de stupină completat la zi și cu viza la zi a medicului veterinar care i-a controlat starea de sănătate înainte de plecare în pastoral.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

1.1.7 Prevenirea intoxicării familiilor de albine

Intoxicațiile albinelor pot fi provocate de polen sau nectar toxic, miere de mană, stropiri cu substanțe chimice (insecticide, fungicide, erbicide, neonicotinoide etc.) și excese de medicamente. Intoxicațiile albinelor nu se tratează ci se previn.

Fig

Fig.5.6 Albine moarte prin intoxicare

Este de știut că cele mai grave intoxicații sunt determinate de pesticide ca urmare a efectuării unor tratamente fitosanitare la culturile din plante melifere sau alte culturi aflate în apropierea vetrelor de cules melifer.

Insecticidele, indiferent de natura lor, de ingestie, de contact sau de respirație, sunt nocive atunci când penetrează organismul albinei și provoacă un dezechilibru fiziologic la câteva procese biologice fundamentale. Deoarece, evoluția toxicozei este de obicei fulgeratoare, în cursul unei zile pot fi distruse mai multe stupine, iar această evoluție depinde de distanța și suprafața tratată, precum și de natura și remanența substanțelor aplicate.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

1.1.8 Folosirea întregului potenţial al albinelor pentru secreţia de ceară, realizarea rezervei de faguri noi crescuți și reformarea ramelor cu faguri vechi

Ceara este un produs natural, secretat de glandele cerigene ale albinelor lucrătoare în vârstă de 13 – 18zile. În momentul secreției, ceara este lichidă și în contact cu aerul aceasta se solidifică sub formă de solzișori albi străvezii, foarte mici (1 g ceară = 1250 solzișori), care după un anumit timp se închid la culoare, devenind galbeni.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Topitor cu aburi

Topitor solar

Fig.1.7 Topitoare de ceară

Obținerea cerii de la albine în stupină se face prin:

  • descăpăcirea ramelor cu miere cu ocazia extragerilor;
  • curățarea micilor făgurași construiți între rame sau între partea superioară a ramelor și podișor;
  • colectarea tocăturii de ceară rezultată pe fundul stupilor care apare din descăpăcirea fagurilor cu miere de către albine în sezonul rece;
  • introducerea de rame clăditoare în stupi familiilor de albine;
  • introducerea de rame cu faguri artificiali în stupii familiilor de albine
  • topirea fagurilor vechi de culoare închisă, a celor cu diferite defecte, mucegăiți, a celor proveniți de la familiile bolnave.

Referitor la topirea fagurilor vechi apicultorii trebuie să țină cont de recomandarea de a înlocui anual cel puțin o treime din fagurii stupinei. Fagurii prea vechi pot constuitui depozite de spori, bacterii și microbi ai difertelor boli ai albinelor.

Căpăcelele de ceară provenite de la descăpăcire se vor topi cu predilecție cu topitorul solar și se va obține o ceară de calitate superioară, utilizabila mai ales în creșterea reginelor și în scopuri medicale.

Pentru celelalte categorii enumerate mai sus se pot folosi pentru topire topitorul cu aburi și/sau presa de ceară.

Conform STAS-ului 3064/1974, ceara din România se împarte în patru tipuri in functie de calitate:

  • Ceara superioară care provine din topirea căpăcelelor rezultate la extracția mierii, din fagurii ramelor clăditoare sau din fagurii în care nu s-a crescut puiet. Culoarea acestui tip de ceara este albă uniformă în toată masa, cu gust și miros plăcut, caracteristic. Frământată între degete devine plastică, fără luciu pronunțat, puțin lucioasă, se lipește puțin de cuțit, nu se lipește de dinți și nu lasă urme pe degete, iar presată în foi subțiri este omogenă, transparentă, fără luciu. În secțiune are o structură cristalină cu granulație fină.
  • Ceara de calitatea I provine din fagurii reformați și fagurii vechi, de culoare deschisă. Culoarea este gălbuie până la galben, uniformă în toată masa. Are miros caracteristic plăcut, iar gustul aproape lipsește. Consistența și structura sunt la fel ca în cazul cerii superioare.
  • Ceara de calitatea a II – a provine din faguri vechi și reziduri de faguri prin presare la cald. Prezintă mai multe nuanțe de culoare: galbenă, brun deschis, cenușie, galbenă – portocalie cu reflexe roșiatice, până la brun închis. Este aproape fără gust și are un miros plăcut caracteristic. Consistența este asemănătoare cerii superioare, iar în secțiune prezintă o structură cristalină cu granulație mijlocie.
  • Ceara de calitatea a III – a se obține din faguri vechi de culoare închisă, prin presare la cald sau prin dizolvare a acestora cu solvenți organici. Are o culoare galbenă – portocalie, cu reflexe roșiatice, până la brun închisă sau neagră, cu reflexe cenușii. La mijlocul blocului este mai deschisă la culoare. Consistența este similară cu a celorlalte calități, iar în secțiune are o structură cu granulație specifică, mare. Pentru buna desfășurare a activității în stupină, apicultorii au nevoie de un anumit număr de faguri, de bună calitate, din care o bună parte vor constitui rezerva de faguri a stupinei. Acești faguri vor avea celule de albine lucrătoare și fără urme de diaree.

Fagurii din rezerva stupinei se vor depozita în încăperi închise, în dulapuri destinate ramelor unde se vor asigura condiții de igenă prin dezinfecție, dezinsecție și deratizare periodică. Spațiile de depozitare vor fi curate, lipsite de mirosuri și umezeală, iar ramele vor avea spații între ele pentru circulația aerului.

Conservarea fagurilor se face cu diferite substanțe chimice în scopul prevenirii și combaterea găselniței de ceară.

1.1.9 Creşterea și schimbarea reginelor

Eficieța economică a unei stupine este determinată de potențialul genetic al albinelor (rasa), de mediu (climă, oferte melifere) și de preocuparea pentru perfecționarea tehnologiei de creștere și de ameliorare a albinelor.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Reginele de rezervă se pot procura de la: stupine de elită, stupine de multiplicare sau de la sectorul de multiplicare propriu al stupinei. Procurarea de la alte stupine neautorizate pentru producere și comercializare regine nu intră în discuție pentru că aceste regine nu prezintă garanția calității și purități rasei declarate.

Grupă de startere și finisoare

Nuclee de împerechere

1.8 Stupină de elită

Actualmente, stupine de elită, pe teritoriul României, deține numai Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură (I.C-D.A.) care, pentru asigurarea unei presiuni de selecție în zonele de influență și pentru menținerea în stare curată a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, respectiv, cel din rasa de albină românescă Apis mellifera carpatica are organizate pepiniere la Bucuresti (Băneasa), Moara Vlăsiei-Ilfov, Poieni-Iași și Bididia-Tulcea unde se produc anual regine selecționate pentru a se livra, în teritoriu, apicultorilor și stupinelor de multiplicare autorizate.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

În cazul alegerii primei opțiuni se vor stabili datele când se vor schimba reginele și se vor realiza noile familii de albine și, în funcție de acestea, se vor face comenzi la stupinele de elită sau, după caz, la cele de multiplicare în vederea obținerii lor.

Dacă se alege opțiunea realizării reginelor în stupină atunci trebuie aleasă o metodă de creștere a reginelor simplă și eficientă, prin care să se obțină regine de calitate care să corespundă cerințelor de rasă și de performanță.

Creșterea reginelor se poate face pe cale naturală sau artificială.

Creșterea reginelor pe cale naturală se realizează pe baza botcilor de roire, dar această cale prezintă o serie de dezavantaje ca numărul limitat de regine ce se pot produce, îmulțirea familiilor de albine cu instinct natural accentuat de roire și imposibilitatea planificării perioadei și datei de obținere a reginelor.

Pentru creșterea reginelor pe cale artificială se folosesc frecvent două metode: creșterea reginelor fără transvazarea larvelor și creșterea reginelor prin transvazarea larvelor și această creștere se bazează pe însușirea biologică a albinelor de a crește regine din larve mai tinere de de trei zile în cazul orfanizării familiilor sau al familiilor cu regine (neorfanizate), dacă în prealabil larvele au fost adoptate de familii.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

  • mutarea botcilor căpăcite în nuclee de împerechere 1 zi
  • dezvoltarea botcilor căpăcite 2 zile
  • eclozarea reginei 2 zile
  • distrugerea botcilor neeclozate 1 zi
  • maturizare regine eclozate 2 zile
  • zboruri de împerechere ale reginelor 13 zile
  • verificare începutului ouatului de către regine 5 zile
  • verificare existența larve 1 zi
  • valorificare regină, dacă există ouă și larve în nucleu 1 zi
  • dacă nu sunt ouă regina se elimină ca necorespunzătoare 1 zi

TOTAL = 41 zile

Pe baza celor arătate mai sus apicultorii își pot întocmi un tabel cu etapele de creștere pe zile.

!ATENȚIE:

“O problemă de neglijat este consangvinizarea reginelor (regine împerecheate cu trântori frați) și aici semnalăm că acestea dau în descendența puiet puțin iar uneori din ouale depuse jumatate dispar dupa 6 ore”.

1.1.10 Efectuarea observațiilor fenologice și a cercetărilor referitoare la potențialul ofertelor melifere în vederea alegerii vetrelor de pastoral

Așa cum am arătat și anterior, putem eticheta această lună ca fiind luna salcâmului care ar trebui să asigure cel mai valoros cules de miere. Totuși, acest cules este destul de capricios depinzând de starea vremii înainte și în timpul înfloririi și chiar de condițiile pedoclimatice din toamna precedentă când se formează mugurii florali.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Localizările unor masive muntoase, păduri și plantații de salcâm pe teritoriul României sunt prezentate în Tabelul nr.1.1.

Tabelul 1.1.
Localizările unor masive muntoase, păduri şi plantaţii de salcâm pe teritoriul României.

Judeţul

Localizări (Nr.hărţii, careul)*

Alba

Acmariu (43B2), Băcăinţi (43 B2), Cerul Băcăinţi (43B2), Măhăceni (31 A3), Meteş (43 B-C1), Vinţul de jos (43 C2)

Argeş

Albota (73C2), Băiculeşti (59 B-C4), Bălteni (59B3), Bughea de jos (60 A2-3), Câmpulung (60 A3), Cerbu (73 C2), Ciomăgeşti(73A1), Corbeni (59B3), Cotmeana (59B4),Cuca (59B4), Curtea de Argeş (59 B-C3), Dealu Lăunele (73A1), Domneşti (59C3), Drăganu-Olteni (73 B1), Lăunele de Sus (73A1), Mareş (73 C2), Morăreşti (59B4), Moşoaia (73 C1), Muşeteşti (59C3), Sămara (73 B1), Şuici (59B3), Tigveni (59B3), Topoloveni (74A1), Vedea (73 B2)

Bihor

Marghita (17 A2), Săcuieni (16 C2), Şimian (16 C1), Şilindru (16 C1), Valea lui Mihai (16 C1)

Bistriţa Năsăud

Căianu Mic (19C3), Dobric (19C3), Rebrişoara (20A2)

Botoşani

Darabani (14 B1), Cordăreni (14 B2), Liveni (15 A2)

Brăila

Berteştii de jos - păd.Viişoara (78B1), Colţea(77C1), Constantineşti – păd.Camniţa (63C2), Dudeşti(78A1), Insurăţei (78 A1), Ramnicelu (64 A2), Tătaru (77 C1), Valea Călmăţuiului – păd.Rubla (64A4)

Buzău

Cislău (62A3), Largu (63 B4), Pogoanele (77 A1), Ruşeţu (63 B-C4)

Caraş Severin

Globurău (55C4), Oraviţa (54 C1)

Călăraşi

Bogdana(77B4), Călăreţi (76 B3), Ciocăneşti (89 B1), Dorobantu (89 A1), Florica (76 C3), Floroaica (77 B4), Fundulea (76 B3), Ileana (76 C3), Lehliu (76 C3), Lehliu - Gară (77 A3-4), Lunca (76 C4), Mitreni – Topşani (88 C1), Nana – Silvestru (88 B1), Perişoru (78 A3), Şoldanu – Negoieşti (88 B1), Ştefan Vodă (77 C4), Tămădău (76 B3), Valea Roşie (88 C1), Valea Roşie – Ciornuleasa (88 C1),Vărăşti (89 A1)

Constanţa

Adamclisi (90 C1), Basarabi (91 B1), Cernavodă (78 C4), Cobadin (91 A2), Cumpăna (91 C1), Cuza Vodă (79 B4), Ciocarlia (91 A-B1), Dumbrăveni (90 C2), Limanu (91 C3), Mangalia (91 C3),Megidia (91 B1), Mihail Kogalniceanu (79 B-C4), Mircea Vodă (79 A4), Negru Vodă (91 A3), Viişoara (91 A2), Vadu (80 A3), Valul lui Traian (91 B-C1)

Dâmboviţa

Bărbuleţu (60B3), Ciocăneşti – Ciocăneasca (75 B3), Finta Veche (75B1), Gheboieni (60B4), Mătăsaru (74 C2), Morteni (74B2), Pietrari (60B4)

Dolj

Apele Vii (84 B2), Băileşti (83 B2), Calafat (82C2), Cârna (83C3), Celaru (84 C2), Cetate (82 C1), Ciuprceni (82 C3), Dăbuleni (84 B3), Desa (82 C3), Ghidici (83A3), Leu (84 B1), Lişteva (84B3), Maglavit (83 A2), Măceşu de Jos (84A3), Mârşani (84 B2), Perişor (83B-C1), Piscu Vechi (83 A3), Poiana Mare (82 C3), Rojişte (84 B2), Sadova (84 B3), Segarcea (84B3), Tâmbureşti (84B2), Tunari Vechi(83 A3)

Galaţi

Barcea (49 C3), Bălăbăneşti (50 A-B1), Buceşti (50 A4), Hanu Conache (50 A4), Ivesti (50 A4), Lieşti (50 A4), Târgu Bujor (50 B-C3)

Giurgiu

Bălanul (87 B3), Bulbucata – Gâteşti (87 A-B1), Călugăreni (87 B-C1), Cetatea – Turbatu (87 B3), Chiriacu - Măcărău (87 B2), Daia – Dăiţa (87 C2), Dimitrie Cantemir – Ruica Buciumeni (87 B2), Mihai Bravu (87 C1), Săbăreni(75 B3), Slobozia – Guţu (87 B3), Vlad Ţepeş (87 C1), Vlaşin – Teşila (87 B2)

Gorj

Albeni (57 C4), Arseni (57B3), Bărbăteşti (71C1), Boboieşti (56C4), Bujorescu (70C1), Bumbeşti (58 A3), Bustuchin (58A1), Cartiu (57B3), Creţeşti-Curteana (57B4), Cruşeţ (71C2), Dănciuleşti (72A2), Hurezani (71C2), Licurici (71C2), Logreşti-Moşteni (72A1), Moi (71 A1), Motru (70 C1), Peşteana (70C1), Petreşti-Socu (71C1), Purcaru (71C1), Roşia Jiu (71A1), Rovinari (57A4), Seciuri (58A4), Somăneşti (57A4), Valea Şarpelui (57B3), Vârtopu (70 C1), Vârt (57A4), Vişina (57B3), Vulcan (70C1)

Hunedoara

Blăjeni (42 C1), Boşorod (43 A4), Brad (42 B1), Dumbrava (42C3), După Piatră (43 A1), Furcşoara (42 B-C2), Hăşdău (42 B4), Homorod (43 B2), Ilia (42 B2), Mihăileni (42 C2), Sălă-truc (42 C1), Sibişel (43 B4), Stănija (42 C1), Visca (42 B2), Zam (42 A2), Zdrapţi (42 C1)

Ialomiţa

Alexeni (76 C2), Horia - păd.Groasa (76C3), Dridu (76 B2), Mihail Kogălniceanu – Chirana (78 A-B2), Moldoveni (76 B2), Moviliţa - Deleanca şi Morăreanca(76 B2), Slobozia (77 C3)

Ilfov

Brăneşti (76 A3-4), Buftea – Valea Mocanului (75 B3), Căldăraru (76 A4), Chitila – Râioasa (75 B3), Copăceni (87 C1), Dridu (76 B2), Pasărea (76 A3)

Mehedinţi

Bala (70 C1), Balota (70 B2), Balta Verde (70 A4), Cărămidaru (70 C1), Civărnăşani (70 B-C2), Colibaşi (70 B2), Crivina (70 A3), Dăneceu (70 B4), Deveselu (70 B3), Gârla Mare (82 B2), Gruia (70 B4), Hinova (70 B3), Ilovăţ (70 B1), Izimşa (82C1), Jiana (70 B4), Jiana Mare (70 B4), Lazu (70 B2), Orşova (69 C2), Pătulele (70 B4), Peşteana (70 C1), Punghina (70 C4), Strehaia (71A2), Şişeşti (70 B-C1), Vânju Mare (70 C4), Vrata (82 B-C1)

Neamţ

Ruseni (22 B3)

Olt

Alunişu (73 A-B2), Brebeni (73A4), Cungrea (73A2), Dobroteasa (73 A2), Făgeţelu (73B2), Ianca (84C4), Lăunele (73A1), Leleasca (73 A1), Mamura (72C3), Obârşia (85A3), Rudari (85 B2), Sâmbureşti (73 A1), Spieni (73 B2), Stoicăneşti (85B1), Urşi (73A2), Vitomireşti (73 A1), Vultureşti (73A2)

Prahova

Cărbuneşti (62 A3), Homorâciu (61 C3), Izvoarele (61 B2), Măneciu (61 B2), Ploieşti (75 C1), Predealu-Sărari (61 C3), Teişani (61 B3), Văleni de Munte (61 B-C3)

Satu Mare

Carei Mari (8 A4), Foieni – Urziceni (8 A4), Sanislău (8 A4), Viile Satu Mare (9 A4)

Sibiu

Aciliu (44B3), Agârbiciu – Valea Şoalei (44 C2), Cesler (44C1), Copşa Mica - Negru de Fum şi Şos.Copşa Mică Blaj (44 C1), Dârlos (45 A1), Mediaş – Valea Târnavei (45 A1), Moşna – Valea Moşna (45 A2), Soroştin (44C2), Şeica Mică (44C2), Valea Lungă (45A1), Veştem (44C4)

Teleorman

Bârseştii de Jos (85 B2), Bogdana (86A3), Brânceni (86 C3), Buzescu (86B2), Cervenia (86 C3), Comoara (86 C2), Conţeşti (86C3), Crângeni (85C2), Nicolae Bălcescu (65 C4), Putineiu (86 A3), Viişoara (86 B4)

Timiş

Alioş (40 B-C2), Ciacova (54 A1), Deta (54A1), Făget (41C3), Fibiş (40B2), Lăţunaş (54B3), Lovrin (39 B2), Lugoj (41B1), Maşloc (40B-C2), Mănăstire (54 A-B1), Pişchia (40B2), Remetea Mică (40 B-C2), Sângeorge (54B1), Sânnicolau Mare (39 A1), Şarlota (40B2)

Vaslui

Băceşti (36B1), Bârlad (50 A1), Gârceni (36B1), Ivăneşti (36C2), Roşieşti (37B3)

Vâlcea

Alunu (58A4), Băile Olăneşti (58 C3), Băile Govora (58C4), Băjenari (72B1), Bălceşti (72 B3), Bărbăteşti (58C3), Bistriţa (58B3), Blidari – Dealu Negru (59 A4), Bogdăneşti (58B4), Boişoara (59A2), Brezoi (58 C2), Budeşti (59A4), Buneşti (58C3), Călimăneşti (59 A3), Câinenii Mici (59A1), Cernişoara (58B4), Cheia (58 C3), Corbeni (59B2), Costeşti (58 B-C3), Cotmeana (59B4), Cremenari (59A4), Dăeşti (58C4), Dăeşti (59A3), Drăgoieşti (72C1), Fârtăţeşti (72B2), Fedeleşoiu (59A3), Frânceşti (58C4), Galicea (72C1), Guguianca (72C1), Gurguiata (58C3), Guşoianca (72C2), Horezu (58 B3), Lăunele de Jos (73A1),Livezi (72 A1), Mateeşti (58A4), Mădulari (72C2), Măldăreşti (58B3), Mihăieşti (58 C4), Milcoiu (59A4), Mogoşeşti (58C3), Morăreşti (59B4), Mueresaca (59 A3), Muşeteşti (59C3), Ocnele mari (58C4), Olanu (72C1), Olteanca (72C1), Păuşeşti (58C4), Păuşeşti-Măglaşi (58C3), Pescena (72C1), Piatra (59A4), Pietrari (58C4), Popeşti (58B4), Râmnicu Vâlcea (59 A4), Romani (58 B3), Rudeni (59B3), Runcu (59A3), Scundu (72C1), Sineşti (72A1), Slătioara (58B3), Stăneşti (72C1), Stoieneşti (58C3), Stoileşti (73A1), Stroieşti (58 B4), Şirineasa (72 C1), Tănăseşti (58B3), Tomşani (58B3), Vaideieni (58B3), Valea Bălcească (59A4), Voineasa (58 B2), Verdea (72 C2), Zătreni (72 A2), Zăvideni (72C2)

Vrancea

Homocea (49B1), Păuneşti (49B2), Rugineşti (49A-B2), Sihlea (63B1), Vidra (49A3)

În general, în condiţii optime, un cules de salcâm durează 8-12 zile şi, având în vedere varietatea reliefului şi condiţiile meteorologice, diferite zone cu salcâmi înfloresc la perioade diferite ceea ce dă posibilitatea exploatării eşalonate a acestuia de către apicultori existând două sau chiar trei culesuri de salcâm, bineînţeles în condiţii de stuparit pastoral. Astfel, de exemplu, apicultorii din Prahova practică primul cules la sud de Ploieşti de la 1-10 mai, al doilea cules lângă Valenii de Munte de la 15-25 mai şi al treilea cules la Măneciu Ungureni de la 1-15 iunie.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Cantitatea de nectar şi concentraţia de zahăr depinde de expunerea masivului faţă de soare, stadiul de înflorire, varietatea, vârsta şi densitatea arboretelor.

Productiile de miere obţinute la hectar sunt de:

1100-1700 kg la arborii răsleţi, 900-1500 kg la arbori în masiv şi 300-700 kg la plantaţiile tinere şi drajoni.

La un cules normal de salcâm se pot realiza producţii de miere extrasă de 10 -25 kg pe fiecare familie de albine dezvoltată normal.

Se poate considera că ponderea economico-apicolă a salcâmului este foarte mare (FM).( vezi: “Plante melifere de foarte mare și mare pondere economic-apicolă“, autori Petre IORDACHE, Ileana ROȘCA și Mihai CISMARU, Editura Lumea apicolă, București 2008)


Fot. katja, Pixabay

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Referitor la ofertele melifere posibile în această lună s-au putut selecta circa 163 care sunt prezentate în Tabelul nr.1.3.

Tabelul nr.1.3 - Tabel cu flora meliferă care înflorește în luna mai

Nr.
crt.

Denumirea speciei (Denumire în latină)

Pondere meliferă

Perioada de înflorire lunile

Date biologice

Cantitatea de nectar mg/floare

Productia de miere Kg/ha

1

Afinul - (Vaccinum myrtillus Linné)

mijlocie

mai-iunie

a.sp.ct.n.p.

0,3 – 1,0

15 - 30

2

Agrişul - (Ribes uva-crispa L.)

mijlocie

aprilie- mai

a.sp.ct.n.p.

0,2 – 1,0

25 – 70

3

Arborele de plută - (Phellodendron amurense Rupr.)

fără pondere

mai-iunie

A.n.p.

0,9 – 1,1

100 - 150

4

Arborele Iudei - (Cercis siliquastrum L.)

fără pondere

aprilie- mai

a.n.p.

-

-

5

Armurierul - (Silybum marianum (L.)Gaertn.)

mică

aprilie-septembrie

e.an.bn.ct.n.p.

0,44

50 – 60

6

Asmăţuiul - (Anthriscus cerefolium (Lineé)Hoffmann)

fără pondere

mai-iunie

e.an.ct.n.p.

-

25 - 50

7

Bănuţii - (Bellis perennis L.)

mică

februarie-octombrie

e.pr.sp.ct.n.p.

-

20-50

8

Bibilica - (Fritillaria meleagris L.)

fără pondere

aprilie- mai

e.pr.sp.n.p.

-

10 – 12

9

Bradul - (Abies alba Mill.)

mare

mai-iunie

A.p.m.c.

-

m:40

10

Cafeluţele - (Lupinus polyphyllus Lindl.)

mică

mai-iunie

e.pr.ct.n.p.

-

-

11

Caprifoiul1 - (Lonicera caprifolium L.)

mică

mai-iunie

a.ct.n.p.

0,6 – 1,1

20 - 40

12

Caprifoiul2 - (Lonicera tatarica L.)

mică

mai-iunie

a.ct.n.p.

0,6 – 1,1

20 - 40

13

Caprifoiul3 - (Lonicera xylosteum L.)

mică

mai-iulie

a.sp.n.p.

20

14

Caprifoiul4 - (Lonicera nigra L.)

mică

mai-iulie

a.sp.n.p.

20

15

Caragana1 - (Caragana arborescens L.)

mijlocie

mai-iunie

a.n.p.

1 - 7

150 (300)

16

Caragana2 - (Caragana frutex (L.) K.Koch.)

mijlocie

mai-iunie

a.n.p.

-

150 (300)

17

Castanul sălbatic - (Aesculus hippocastanum L.)

mijlocie

mai-iunie

A.n.p.

0,5 – 2,0

30 - 100

18

Catalapa - (Catalapa bignonioides Walt.)

mică

mai-iulie

A.ct.n.p.

-

50

19

Călinul - (Viburnum opulus L.)

mică

mai-iulie

a.sp.ct.n.p.

-

25 - 40

20

Căpşunul - (Fragaria moschata Duch.)

mică

aprilie-iunie

e.pr.ct.sp.n.p.

-

30 - 40

21

Cătina albă - (Hippophae rhamnoides L.)

mijlocie

aprilie–iunie

a.sp.n.p.

-

25 - 50

22

Ceriţica - (Cerinthe minor L.)

mică

mai-iulie

e.pr.bn.sp.n.p.

-

40

23

Cerul - (Quercus cerris L.)

mijlocie

aprilie- mai

a.p.m.

-

20

24

Cervana - (Lycopus europaeus L.)

mijlocie

mai-octombrie

e.pr.sp.n.p.

-

50 - 200

25

Chimenul - (Carum carvi Linné)

mică

mai-iulie

e.bn.ct.sp.n.p.

-

50

26

Cimbrul - (Thymus vulgaris Linné)

mică

mai-octombrie

a.ct.n.p.

0,11 – 0,20

80 - 120

27

Cimişir - (Buxus sempervirens L.)

mică

aprilie- mai

a.ct.n.p.

-

20

28

Cireşul şi Cireşul pădureţ - (Cerasus avium (L.) Moench.

mijlocie

aprilie- mai

a.ct.sp.n.p.

0,5 – 1,4

30 – 40

29

Ciuboţica cucului - (Primula verris Linné)

mică

aprilie- mai

pr.sp.n.p.

-

-

30

Clocotişul2 - (Staphzlea pinnata L.)

mică

mai-iunie

A.n.p.

-

20

31

Coacăzul auriu - (Ribes aureum L.)

mică

mai-iunie

a.ct.n.p.

20 - 30

32

Coacăzul negru - (Ribes nigrum L.)

mică

aprilie- mai

a.sp.ct.n.p.

0,3 – 1,6

20 - 50

33

Coacăzul roşu - (Ribes rubrum L.)

mică

aprilie- mai

a.sp.ct.n.p.

0,01 – 0,45

10 - 20

34

Conopida (seminceri) - (Brassica oleracea var.botrytis L.)

mică

mai-iunie

e.bn.ct.n.p.

-

40

35

Crinul de pădure - (Lilium martagon L.)

fără pondere

mai-iunie

e.pr.sp.n.p.

-

-

36

Cruşăţeaua - (Barbarea vulgarisr R Borwn)

mică

mai-iunie

e.bn.pr.sp.n.p.

0,6

30 - 40

37

Cruşânul - (Frangula alnus Mill.)

mijlocie

aprilie-mai

a.n.p.

-

35 - 100

38

Cununiţa - (Spiraea ulmifolia Scop.)

fără pondere

mai-iunie

a.sp.n.p.

-

10 - 15

39

Degeţelul roşu - (Digitalis purpurea Linné)

fără pondere

mai-septembrie

e.bn.pr.ct.n.p.

0,8 – 5,0

200

40

Dervila - (Diervill florida Sieb. Et Zucc.)

fără pondere

mai-iunie

a.n.p.

-

-

41

Dracila - (Berberis vulgaris L.)

mică

mai-iunie

a.sp.n.p.

-

25 - 30

42

Facelia1 - (Phacelia tanacetifolia Benth)

mare

mai-octombrie

e.an.ct.n.p.

0,1 – 4,5

200 - 1000

43

Fagul - (Fagus sylvatica L.)

mijlocie

mai-iunie

A.n.p.m.

-

m:20

44

Floarea de piatră - (Iarbă grasă) - (Portulaca oleracea L.)

mică

mai-octombrie

e.an.sp.n.p.

-

10 - 20

45

Frăsinelul - (Dictamnus albus L.)

mică

mai

e.pr.sp.n.p.

-

-

46

Frasinul - (Fraxinus excelsior L.)

mică

mai

A.p.m.

-

m:20

47

Gălbeneaua - (Rorippa amphiba (L.)Besser)

mijlocie

mai-iulie

e.pr.sp.n.p.

-

30 - 50

48

Gârniţa - (Quercus frainetto L.)

mijlocie

mai

A.p.m.

-

m:20

49

Ghizdeiul - (Lotus corniculatus L.)

mică

mai-octombrie

e.pr.sp.n.p.

0,08 – 0,19

15 - 30

50

Glicina - (Wistaria sinensis (Sims) Swet

fără pondere

mai-iunie

A,n.p.

0,3 – 0,4

4

51

Gorunul - (Qurscus petraea (Matt.)Libl.)

mijlocie

aprilie-mai

a.p.m.

-

m:20

52

Gulia - (Brassica oleracea var.gongylodes L.)

fără pondere

mai-iunie

e.an.ct.p.n.

-

30 - 45

53

Gutuiul - (Cydonia oblonga Mill.)

mijlocie

mai-iunie

A.ct.n.p.

0,3 – 0,6

90

54

Iasomie - (Jasminum officinale L.)

fără pondere

mai

a.ct.n.p.

-

30

55

Ienupărul - (Juniperus communis L.)

fără pondere

aprilie-mai

a.sp.p.m.

-

-

56

Jugastrul - (Acer campestre L.)

mare

aprilie-mai

a.sp.n.p.m.

-

200 - 400

57

Lăcrămioarele - (Convallaria majalis L.)

fără pondere

mai-iunie

e.pr.sp.ct.n.p.

-

-

58

Lânăriţa - (Linaria Vulgaris (L.)Miller)

fără pondere

aprilie-septembrie (octombrie)

e.pr.sp.n.p.

-

-

59

Leurda - (Allium ursinum L.)

mijlocie

aprilie-mai (iunie)

e.pr.sp.n.p.

-

-

60

Liliacul - (Svringa vulgaris L.)

fără pondere

mai

a.sp.ct.n.p.

-

10 - 20

61

Limba câinelui - (Cynoglossum officinalis L.)

mică

mai-iulie

e.bn.sp.n.p.

1,3

60 - 120

62

Limba mielului - (Borago officinalis L.)

mijlocie

mai-august

e.an.ct.sp.n.p.

1,1 – 1,3

250 - 300

63

Lucerna - (Medicago sativa L.)

mijlocie

mai-octombrie

e.pr.ct.n.p.

0,05 – 0,85

25 - 200

64

Lumânărica1 - (Verbascum densiflorum L.)

mică

mai-august

(septembrie)

e.bn.sp.p.n.

-

-

65

Lumânărica2 - (Verbascum phlomoides L.)

mică

mai-august

(septembrie)

e.bn.sp.p.n.

-

-

66

Lumânărica1 - (Verbascum thapsus L.)

mică

mai-august

(septembrie)

e.bn.sp.p.n.

-

-

67

Luminiţa - (Oenothera biennis L.)

fără pondere

aprilie- august

e.bn.ct.n.p.

-

-

68

Lupinul peren - (Lupinus perennis L.)

mijlocie

mai-iulie

e.pr.sp.n.p.

0,2 – 0,9

100 - 120

69

Macul de camp - (Papaver dubium L.)

mică

mai-iulie

e.an.sp.p.

-

-

70

Macul roşu - (Papaver rhoeas L.)

mijlocie

mai-iulie

e.an.sp.p.

-

-

71

Mahonia - (Mahonia aquifolium L.)

mică

aprilie- mai

a.ct.n.p.

-

20 - 50

72

Măceşul de munte - (Rosa pendulina L.)

fără

pondere

mai-iulie

(august)

a.sp.n.p.

-

-

73

Mălinul - (Prunus padus L.)

fără

pondere

aprilie-mai

a.n.p.

-

-

74

Mărul - (Malus domestica Borkh.)

mijlocie

aprilie-mai

a.ct.n.p.

0,4 – 3,7

30 - 42

75

Mărul lupului - (Aristolochia clematitis L.)

mică

mai-iunie

e.pr.sp.n.p.

-

-

76

Mărul pădureţ - (Malus szlvestris (L.)Mill.)

mijlocie

mai

a.sp.n.p.

10 - 15

77

Măzărichea1 - (Vicia pannonica Cr.)

mijlocie

mai-august

e.an.sp.n.p.

0,2 – 1,5

30 - 50

78

Măzărichea2 - (Vicia sativa L.)

mijlocie

mai-iunie

e.an.sp.n.p.

10 - 30

79

Măzărichea3 - (Vicia villoasa L.)

mijlocie

mai-septembrie

e.an.sp.n.p.

0,3 – 1,1

30 - 100

80

Merişorul de munte - (Vaccinium vitis-idaea L.)

mijlocie

mai-iulie

a.sp.n.p.

0,1 – 0,9

15 - 30

81

Mesteacănul - (Betula pendula Roth.)

mică

aprilie- mai

a.p.m.

-

m:10

82

Mesteacănul pufos - (Betula pubescens Ehrh.)

mică

aprilie- mai

a.p.m.

-

m:10

83

Micşunelele ruginite - (Cheiranthus cheiri L.)

fără

pondere

mai-iulie

e.bn.pr.ct.n.p.

-

-

84

Mierea ursului - (Pulmonaria officinalis L.)

mijlocie

aprilie-mai

e.pr.sp.n.p.

0,7 – 1,3

52 - 100

85

Migdalul - (Amygdalus communis L.)

mijlocie

martie-mai

a.ct.n.p.

0,1 – 0,3

12 - 14

86

Migdalul pitic - (Prunus tenella Batsch.)

mijlocie

martie-mai

a.ct.n.p.

0,05 – 0,2

10 - 12

87

Mojdereanul - (Fraxinus ornus L.)

mijlocie

aprilie-mai

A.n.p.

-

100

88

Molidul - (Picea abies (L.) Karst.)

mare

mai

A.p.c.m.

-

m:40

89

Moşmonul - (Mespilus germanica L.)

fără

pondere

mai-iunie

a.sp.ct.n.p.

0,5

10 - 20

90

Murul de mirişte - (Rubus caesius L.)

mijlocie

mai-septembrie

a.sp.n.p.

0,1 – 0,2

30 - 50

91

Muştarul alb - (Sinapis alba L.)

mare

mai-octombrie

e.an.ct.n.p.

0,04 – 0,1

40

92

Muştarul de câmp - (Sinapis arvensis L.)

mijlocie

mai-septembrie

e.an.sp.n.p.

0,04 – 0,1

40

93

Muştarul vânăt - (Brassica juncea (Linné) Czernjaew)

fără

pondere

mai-august

e.an.ct.n.p.

-

-

94

Nalba de grădină - (Althaea rosea Cav.)

fără pondere

aprilie-octombrie

e.pr.ct.n.p.

-

30 - 50

95

Nalba de pădure - (Malva sylvestris Linné)

fără pondere

mai-octombrie

e.bn.pr.sp.n.p.

-

30 - 50

96

Nalba mică - (Malva negleta Wallr.)

fără pondere

mai-octombrie

e.an.pr.sp.n.p.

-

-

97

Negrilica - (Nigella arvensis L.)

fără pondere

mai-iulie

e.an.ct.n.p.

-

-

98

Nucul - (Juglans regia L.)

fără pondere

aprilie-mai

a.ct.sp.p.c.

-

-

99

Nu mă uita - (Myosotis sylvatica Hoffm.)

mică

mai-iunie

e.pr.ct.n.p.

-

-

100

Paltinul de câmp - (Acer platanoides L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.n.p.m.

-

100 - 200

101

Paltinul de munte - (Acer pseudoplatanus L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.n.p.m.

-

200

102

Paulovnia - (Paulownia tomentosa (Thumb.) Stend)

mijlocie

mai

A.n.p.

-

800

103

Păducel1 - (Crataegus monogyna Jacq.)

mijlocie

mai-iunie

a.sp.n.p.

-

35 - 100

104

Păducel2 - (Crataegus oxiacantha Auct.Non L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.sp.n.p.

-

35 - 100

105

Păpădia - (Taraxacum officinale L.)

mijlocie

aprilie-octombrie

e.pr.sp.n.p.

1 - 3

200

106

Părul - (Pyrus sativa Lam.)

mijlocie

aprilie-mai

a.ct.n.p.

0,51

18 - 20

107

Pătlagina - (Plantago media L.)

fără pondere

mai-septembrie

e.pr.sp.n.p.

-

-

108

Păuiş - (Festuca pratensis L.)

mică

mai-august

e.pr.ct.p.

-

-

109

Pepenele galben - (Cucumis mello L.)

mijlocie

aprilie-septembrie

e.an.ct.n.p.

0,08 – 0,1

10 - 100

110

Pepenele verde - (Cirtullus vulgaris L.)

mijlocie

aprilie-septembrie

e.an.ct.n.p.

0,1 – 1,0

40 - 100

111

Pinul - (Pinus sylvestris L.)

mijlocie

mai-iunie

A.p.m.c.

-

m:10

112

Podbalul - (Tussilago farfara Lineé)

fără pondere

martie-maI

e.pr.sp.n.p.

-

-

113

Porumbarul - (Prunus spinosa L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.sp.n.p.

0,7

25 - 40

114

Rapiţa mare - (Brassica napus oleifera L.)

mare

aprilie-mai

e.an.ct.n.p.

0,3 – 0,8

35 - 100

115

Rapiţa mică - (Brassica rapa oleifera L.)

mare

aprilie-mai

e.an.sp.n.p.

0,1 – 0,5

30 - 100

116

Răchita - (Salix viminalis L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.sp.ct.n.p.

-

100

117

Răchiţelele - (Vaccinum oxycoccos L.)

fără pondere

mai-iunie

a.sp.n.p.

-

100

118

Ridichea - (Raphanus sativus L.)

mică

mai-iunie

e.an.bn.ct.n.p.

0,1

40 - 50

119

Ridichea sălbatică - (Raphanus raphanistrum L.)

mijlocie

mai-iulie

e.an.sp.n.p.

0,1 -0,3

30 - 40

120

Rostopasca - (Chelidonium majus Lineé)

fără pondere

mai-septembrie

e.pr.sp.n.p.

-

-

121

Rotungioara - (Glechoma hederacea Linné)

mică

aprilie-iunie

e.pr.sp.n.p.

-

60 - 70

122

Rozmarinul - (Rosmarinus officinalis Linné)

fără pondere

aprilie-mai

e.pr.ct.n.p.

0,5 – 0,98

100 - 130

123

Ruşcuţa de primăvară - (Adonis vernalis Linné)

mică

aprilie- mai

e.pr.sp.ct.n.p.

-

-

124

Salcâmul - (Robinia pseudacacia L., syn. Robinia pseudoacacia et. Rehder)

foarte mare

mai-iunie

A.n.pm.

0,76 – 4,0

800 - 1200

125

Salcâmul galben - (Laburnum anagyroides Med.)

mică

mai-iunie

a.sp.ct.n.p.

1,0 – 7,0

50 – 100

126

Salcâmul mexican - (Robinia neomexicana Gray.)

mare

aprilie- august

a.n.p.

3,2

1000

127

Salcâmul mic - (Amorfa fruticosa L.)

mijlocie

mai-iunie

a.n.p.

50

128

Salcâmul roşu1 - (Robinia viscoza Vent.)

mare

mai-iunie

A.n:

129

Salcâmul roşu2 - (Robinia hispida L.)

mijlocie

mai-iunie

A.n:p.

3,9

575

130

Salcia albă - (Salix alba L.)

mare

aprilie- mai

a.n.p.m.c.

0,2 – 0,6

100 - 150

131

Salcia plesnitoare - (Salix fragilis L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.n.p.

-

100

132

Salvia de câmp - (Salvia pratensis L.)

mijlocie

mai-iulie

pr.sp.n.p.

0,07

280

133

Sângerul - (Cornus sanguinea L.)

mijlocie

mai-iunie

a.n.p.

-

20 - 30

134

Scoruşul - (Sorbus domestica L.)

mijlocie

mai-iunie

A.n.p.

0,4

30 - 40

135

Scoruşul de munte - (Sorbus aucuparia L.)

mijlocie

mai-iunie

A.n.p.

-

30

136

Sirinderica - (Philadelphus coronaris L.)

mijlocie

mai-iunie

a.ct.sp.n.p.

-

30

137

Socul - (Sambucus nigra Linné)

mică

mai-iulie

a.sp.ct.n.p.

0,02 – 0,05

80

138

Sorbul - (Sorbus torminalis (L.)Craz)

mijlocie

mai-iunie

a.A.n.p.

-

30

139

Spanacul - (Spinacea oleracea L.)

fără pondere

În funcţie de data semănatului

e.an.ct.p.

-

-

140

Stejarul - (Quercus robur L.)

mijlocie

aprilie-mai

A.p.m.

-

m:20

141

Stejarul brumăriu - (Quercus pedunculiflora K.Koch)

mijlocie

mai

A.p.m.

-

m:15 - 20

142

Stejarul pufos - (Quercus pubescens Willd.)

mijlocie

mai

A.p.m.

-

m:20

143

Stejarul roşu - (Quercus rubra L.)

fără pondere

mai

A.p.m.

-

-

144

Stupitul cucului - (Cardamine pratensis L.)

fără pondere

aprilie-mai

e.pr.sp.ct.n.p.

-

-

145

Şopârliţa - (Veronica officinalis Linné)

fără pondere

mai-septembrie

e.pr.sp.n.p.

0,08

40

146

Talpa mâţei - (Antennaria dioica (L.)Gaertner)

fără pondere

mai-august

e.pr.sp.p.n.

-

-

147

Tătăneasa - (Symphytum officinale L.)

mijlocie

mai-august

e.pr.sp.n.p.

0,7 – 1,8

130 - 220

148

Trifoiul alb - (Trifolium repens L.)

mare

mai-octombrie

e.pr.ct.n.p.

0,04 – 0,06

100 - 250

149

Trifoiul hybrid - (Trifolium hybridum L.)

mijlocie

mai-octombrie

e.pr.ct.n.p.

0,07 – 0,08

120

150

Trifoiul mărunt - (Medicago lupulina L.)

mijlocie

mai-septembrie

e.pr.sp.n.p.

0,01 – 0,02

30 - 40

151

Urzica moartă albă - (Lamium album L.)

mijlocie

aprilie-august

e.pr.sp.n.p.

0,8

100 - 180

152

Urzicuţa moartă - (Lamium purpurem L.)

mijlocie

martie-octombrie

e.pr.sp.n.p.

0.4-0,6

50-90

153

Varza albă (seminceri) - (Brassica oleracea var.capitata L.)

mijlocie

mai-iulie

e.bn.ct.n.p.

-

20 - 60

154

Varza chinezească (seminceri) - (Brassica pekinensis Lour.)

fără pondere

mai-iulie

e.bn.an.ct.n.p.

-

-

155

Varza creaţă (seminceri) - (Brassica oleracea var.sabauda L.)

mijlocie

mai-iulie

e.bn.ct.n.p.

-

20 - 60

156

Varza de Bruxelles (seminceri) - (Brassica oleracea var.gemmifera L.)

mijlocie

mai-iulie

e.bn.ct.n.p.

-

20 - 60

157

Varza roşie (seminceri) - (Brassica oleracea var.capitata forma rubra L.)

mijlocie

mai-iulie

e.bn.ct.n.p.

-

20 - 60

158

Verigariul1 - (Rhamnus catharica L.)

mijlocie

aprilie-iunie

a.sp.n.p.

-

30 - 50

159

Verigariul2 - (Rhamnus tinctoria L.)

mijlocie

aprilie-iunie

a.sp.n.p.

-

30 - 50

160

Vindeceaua - (Stachys officinalis (L.) Trevisan)

mică

mai-iulie

e.pr.sp.n.p.

-

100 - 200

161

Vişinul - (Prunus cerasus L.)

mijlocie

aprilie-mai

a.ct.n.p.

0,5 – 1,2

30 - 40

162

Viţa de vie - (Vitis vinifera L.)

mijlocie

mai-iulie

a.ct.n.p.

-

5 - 10

163

Voniceriul - (Euonymus europaeus L.)

mică

mai-iunie

a.sp.n.p.

-

-

Observație ! Datele biologice utilizează următoarele coduri: A = arbore, a = arbust, e = erbacee, an = anuală, bn = bienală (bianuală), pr = perenă, ct = cultivată, sp = spontană, n = nectariferă, m = mană, c = clei (propolis);

Ponderea economic-apicolă utilizează urmatoarele prescurtări: FM = foarte mare, M = mare, mj = mijlocie, m = mică, fp = fără pondere.

1.1.11 Extracția și condiționarea mierii de la culesurile de producție

Extracția și procesarea mierii reprezintă operațiunile cele mai importante ale activității apicole ele reprezentând de fapt finalizarea tuturor operațiunilor anterioare și anume îndeplinirea scopului principal al acestei îndeletniciri – obținerea unui produs natural și valoros – mierea produsă de albine.

Extragerea și procesarea mierii trebuie astfel efectuate încât mierea să-și mențină și sa-si conserve propietățiile naturale, acest deziderat se obține prin utilizarea unor unelte, utilaje, materiale, încăperi și tehnologii performante și care să îndeplinească la maxim normele de igienă alimentară.


Fig.1.10. Aspecte din interiorul unor laboratoare de procesat miere

Principalele utilaje, aparate și unelte, folosite pentru operațiile de extracție și prelucrare a mierii sunt impartite pentru: descăpăcirea fagurilor în vederea extracției mierii, extragerea mierii, procesarea mierii, verificarea calitații mierii și dozarea-îmbutelierea și depozitarea mierii.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Un tip de extractor profesional este extractorul prezentat in figura 1.11 cu ajutorul căruia se poate extrage o cantitate de 2 pana la 6 tone miere pe zi cu eforturi minime. Acest utilaj performant are operațiunile automatizate astfel ca lucrează cu tranzlații minime ale ramelor cu miere realizand cicluri de extracție foarte scurte.


Fig.5.11 Extractorul profesional

Procesarea mierii reprezintă acele operațiuni care se fac după extragerea mierii pentru ca aceasta să-și păstreze calitățile naturale și inițiale până ajunge să fie consumată de beneficiar.

În principal operațiile de procesare sunt: strecurarea, filtrarea și pomparea; maturarea; cristalizarea controlata și lichefierea.

amănunte și anumite detalii referitor
la acest subcapitol se pot aprofunda în lucrarea
-
“UNELTE, UTILAJE ȘI CONSTRUCȚII APICOLE“, - autor Petre IORDACHE,
- Editura GRAFICA,
- Brașov, 2005


 Abonament