Gândacul mic de stup - Un nou posibil parazit al familiilor de albine (Partea a I-a)

In cursul anului 1998 pe continentul american, în statul Florida (SUA) s-au semnalat depopulări masive ale familiilor de albine şi apicultorii povesteau faptul că, deşi au luat măsuri adecvate pentru combaterea găselniţelor, un număr foarte mare de larve ale acestora persistă în stupi şi în magaziile de faguri, distrug fagurii, se hrănesc cu rezervele familiilor de albine şi provoacă chiar fermentarea şi alterarea mierii din fagurii familiilor de albine. In final, apare o depopulare accentuată a familiilor de albine ceea ce poate duce la dispariţia acestora.

Fig.1 Gândacii mici de stup parazitează familiile de albine.

a) pe fundul stupului

b) albină încercând îndepărtarea gândacilor

S-a dovedit, ulterior de către Dr.Michael Thomas, de la Departamentul pentru Agricultură şi Serviciul de Protecţie a Consumatorilor din Florida, că larvele semnalate (fig.2,a) şi confundate cu larvele moliei de ceară – gaselniţa mare (Galleria melonella) (fig.2b), aparţin unui nou parazit, gândacul mic de stup, numit şi scarabeul mic de stup (Aethina tumida Murray), care face parte din clasa Insecta, ordinul Coleoptera, familia Nitidulidae şi este originar din Africa de Sud unde iniţial trăia numai în zonele cu climat subtropical. Se pare ca parazitul a fost introdus prima dată în zonele de coastă din Giorgia şi Carolina, apoi fiind transportat cu familiile de albine în Florida unde a fost depistat pentru prima data în SUA.

In ultimii ani, acest nou prădator al familiilor de albine, s-a răspandit în diferite regiuni ale lumii. Astfel, el a fost semnalat în iunie 2000 în Egipt, la nord de Cairo, în august 2002 în Canada, în Manitoba şi în noiembrie 2002 în Australia, în apropiere de Sydney.

Fig.2 Larve de gândac mic de stup şi larve de gaselniţă.

a) larve ale gândacului mic de stup

b) larvă de găselniţă mare

In vederea controlării răspândirii acestui parazit, comunitatea europeană a luat măsuri, astfel prin decizia 2004/216/CE/1.03.2004 este obligatorie declararea prezenţei parazitului în anumite regiuni ale ţărilor Uniunii Europene.Ca urmare, în octombrie 2004, Laboratorul de Investigaţii Veterinare de la Lisabona (Portugalia) a semnalat prezenta larvelor gandacului mic de stup într-un lot de regine importate din Texas (SUA).

In continuare, este posibil ca gandacul mic de stup să migreze în alte ţări ale lumii cu apicultură dezvoltată, asta dacă nu se iau măsuri adecvate de stârpire şi stopare a migraţiei sale.

Perioada de incubaţie a oualelor până la ecloziune este în funcţie de condiţiile de mediu şi este de o zi până la şase zile, cu o probabilitate mai mare între două şi patru zile.

Numărul de ouă pe care îl poate depune o femelă nu a fost determinat, dar în studiile sale A. E. Lundie arată că două sau trei femele într-o familie de albine produc o infestare severă şi faptul că femelele au o viaţă relativ lungă, de la câteva zile la câteva luni creşte capacitatea de a depune un număr mare de ouă.

Fig.3 Ouă ale gândacului mic de stup.

● Larva constituie stadiul de dezvoltare cel mai periculos pentru infecţia familiei de albine gazdă. Ea iese din ou printr-o crapătură longitudinală, este albă-gălbuie, chiar rozalie (fig.4a), cu aspect sidefiu şi are circa 10 mm lungime. Larvele tinere au capul relativ mare şi posedă numeroase protuberanţe pe tot corpul (spini dorsali) care le protejează pentru a nu se îneca în miere (fig.4c).

Foto Roman Dudzik

De remarcat că larvele gândacului mic de stup seamănă cu larvele de găselniţă mare dar, spre deosebire de acestea, primele au 3 perechi de picioare anterioare şi proeminente.

BIBLIOGRAFIE

[1.] Delaplane K.S. – The Small Hive Beetle, Aethina tumida A new beekeeping pest. In: Bugwood Publication, 1999;

[2.] Faucon J.P. – Le petit coleoptere Aethina tumida. Nouvelle et inquietante progression? In: Rev. “La Sante de l’Abeille”, Riez, 2005;

[3.] Iordache P. și Roșca I. – Gândacul mic de stup – Un nou parazit al familiilor de albine. In: A 7-a Conferinta Nationala pentru Protectia Mediului prin Biotehnologii agricole, silvice si sanatate publica si a 4-a Conferinta Nationala de Ecosanoceneza (cu participare internationala), Brasov, 2005.

Prof.univ.dr.ing.Petre IORDACHE

Abonament