Stupina

Cum se transmit bolile albinelor. Partea 1.

Cum se transmit bolile albinelor…

Cum se transmit bolile albinelor. Partea 1. Agentii patogeni ai albinelor pot fi transmisi pe doua…

Cum se transmit bolile albinelor. Partea 1.
Stupina 1/2022 (7)

Cum se transmit bolile albinelor…

Marți, 08 Martie 2022

Cum se transmit bolile albinelor. Partea 1. Agentii patogeni ai albinelor pot fi transmisi pe doua…

Proprietăți antioxidante ale mierii
Stupina 2/2021 (5)

Proprietăți antioxidante ale mierii

Marți, 27 Aprilie 2021

Agata Nicewicz, Łukasz Nicewicz Proprietăți antioxidante ale mierii Mierea este un amestec bogat de compuși chimici de…

Revista presei mondiale
Stupina 1/2022 (7)

Revista presei mondiale

Marți, 08 Martie 2022

Revista presei mondiale „American Bee Journal” 3/2021 Ce au în comun virusurile albinelor și albinele? În numărul din…

“Plastic”, albine și viespi
Stupina 1/2022 (7)

“Plastic”, albine și viespi

Marți, 08 Martie 2022

“Plastic”, albine și viespi Plasticul, adică materialele plastice din polimeri naturali, sintetici sau modificați, cu proprietăți…

Comparație între biologia albinei Apis mellifera și a albinei uriașe Apis dorsata, partea 2.
Stupina 3/2021 (6)

Comparație între biologia albinei Apis…

Marți, 05 Octombrie 2021

Comparație între biologia albinei Apis mellifera și a albinei uriașe Apis dorsata, partea 2. Prima parte…

Compendiu de cunoștințe apicole despre virusurile albinelor, partea 2-a
Stupina 3/2021 (6)

Compendiu de cunoștințe apicole despre…

Marți, 05 Octombrie 2021

Compendiu de cunoștințe apicole despre virusurile albinelor, partea 2-a. În prima parte a publicației, autorii au descris…

Controlul cu ultrasunete al Varroa destructor folosind un emițător sonic
Stupina 1/2022 (7)

Controlul cu ultrasunete al Varroa…

Marți, 08 Martie 2022

Controlul cu ultrasunete al Varroadestructor folosind un emițător sonic Ideea de a folosi ultrasunetele pentru a…

Comparația dintre biologia albinei Apis mellifera și a albinei gigantice Apis dorsata, partea a 3-a.
Stupina 1/2022 (7)

Comparația dintre biologia albinei Apis…

Marți, 08 Martie 2022

Comparația dintre biologia albinei Apis mellifera și a albinei gigantice Apis dorsata, partea a 3-a. A…

Acoperișurile verzi și pereții verzi sunt surse de polen și nectar
Stupina 2/2021 (5)

Acoperișurile verzi și pereții verzi…

Marți, 27 Aprilie 2021

Maria Janicka Acoperișurile verzi și pereții verzi sunt surse de polen și nectar Atât de frumoase și…

Trandafirii cataratori, din grădinile vizitate de albine
Stupina 2/2021 (5)

Trandafirii cataratori, din grădinile vizitate…

Marți, 27 Aprilie 2021

Trandafirii cataratori, din grădinile vizitate de albine Trandafiri urcând pe arcade, creând tuneluri elegante în grădini…

Lucrări asupra familiilor de albine în luna MAI
Stupina 2/2021 (5)

Lucrări asupra familiilor de albine…

Marți, 27 Aprilie 2021

după ing. Nicolae Foti, Constantin Antonescu, Eleodor Gh.Bistriceanu, Radu Vancea, prof. univ. dr. ing. Petre Iordache…

Plante utile mai puțin cunoscute
Stupina 3/2021 (6)

Plante utile mai puțin cunoscute

Marți, 05 Octombrie 2021

Plante utile mai puțin cunoscute În ultimii ani, pe piața Romaneasca si nu numai, au fost…

Nowe przepisy dotyczące pozostałości neonikotynoidów

rzepak

Drugiego lutego 2023 r. Komisja Europejska ustanowiła nowe przepisy dotyczące tzw. najwyższych dopuszczalnych poziomów pozostałości (NDP), obniżając je do najniższego poziomu, jaki można zmierzyć przy użyciu najnowszych technologii.

Chodzi o dwie substancje z grupy neonikotynoidów: klationidynę i tiametoksam. W praktyce oznacza to, że żywność i pasze nie mogą zawierać żadnych mierzalnych pozostałości tych pestycydów.

Regulacje dotyczą wszystkich produktów wytwarzanych w UE, a za trzy lata będą obejmowały również produkty importowane spoza UE.

Czytaj także: Efekty narażenia pszczół na działanie neonikotynoidów

Od 2018 r. jest zakaz stosowania neonikotynoidów w UE. Jednak w sytuacjach kryzysowych we Francji i w Polsce udzielano pozwolenia na stosowanie tych insektycydów w wyjątkowych sytuacjach w niektórych uprawach. Wciąż jednak trafiają na rynek europejski produkty z rynków zewnętrznych, gdzie te środki mogą być stosowane. Stanowi to poważną konkurencję, ponieważ tamtejsi rolnicy dzięki neonikotynoidom mają wyższe plony, niższe koszty produkcji i o wiele mniejsze straty wywołane chorobami i szkodnikami. Niestety, jak dotąd, nie ma alternatyw, na które mogliby się zdecydować rolnicy europejscy.

Na ten problem zwracał również uwagę prof. Jerzy Wilde podczas ostatniej konferencji w Lublinie (19.01.2023 „Nauka praktyce”), przypominając, że w sytuacji całkowitego zakazu stosowania neonikotynoidów rolnicy wracają do starszych rozwiązań, czyli tradycyjnych pestycydów starszej generacji, a to w kontekście dobrostanu pszczół jest jeszcze gorszym rozwiązaniem...

Źródło: farmer.pl

 AbonamentГодовая
подписка
Zamów prenumeratę czasopisma "Pasieka"


Error: No articles to display