Stupina

Comparație între biologia albinei Apis mellifera și a albinei uriașe Apis dorsata, partea 2.

Comparație între biologia albinei Apis…

Comparație între biologia albinei Apis mellifera și a albinei uriașe Apis dorsata, partea 2. Prima parte…

Comparație între biologia albinei Apis mellifera și a albinei uriașe Apis dorsata, partea 2.
Stupina 3/2021 (6)

Comparație între biologia albinei Apis…

Marți, 05 Octombrie 2021

Comparație între biologia albinei Apis mellifera și a albinei uriașe Apis dorsata, partea 2. Prima parte…

Compendiu de cunoștințe apicole despre virusurile albinelor, partea 2-a
Stupina 3/2021 (6)

Compendiu de cunoștințe apicole despre…

Marți, 05 Octombrie 2021

Compendiu de cunoștințe apicole despre virusurile albinelor, partea 2-a. În prima parte a publicației, autorii au descris…

Proprietăți pro-sănătate ale puietului de trantor
Stupina 1/2022 (7)

Proprietăți pro-sănătate ale puietului de…

Marți, 08 Martie 2022

Proprietăți pro-sănătate ale puietului de trantor Omogenatul de puiet de trantor (cunoscut sub denumirea de apilarnil…

Compendiu de cunoștințe apicole despre virusurile albinelor, partea 1.
Stupina 2/2021 (5)

Compendiu de cunoștințe apicole despre…

Marți, 27 Aprilie 2021

Anna Gajda, Ewa Mazur, Andrzej Bober Compendiu de cunoștințe apicole despre virusurile albinelor, partea 1. Toate formele…

Mini plus - mai mult mini sau un plus?
Stupina 2/2021 (5)

Mini plus - mai mult…

Marți, 27 Aprilie 2021

Przemysław Szeliga Mini plus - mai mult mini sau un plus? Dacă răspundeți da la cel puțin…

Trandafirii cataratori, din grădinile vizitate de albine
Stupina 2/2021 (5)

Trandafirii cataratori, din grădinile vizitate…

Marți, 27 Aprilie 2021

Trandafirii cataratori, din grădinile vizitate de albine Trandafiri urcând pe arcade, creând tuneluri elegante în grădini…

Plante utile mai puțin cunoscute
Stupina 3/2021 (6)

Plante utile mai puțin cunoscute

Marți, 05 Octombrie 2021

Plante utile mai puțin cunoscute În ultimii ani, pe piața Romaneasca si nu numai, au fost…

Controlul cu ultrasunete al Varroa destructor folosind un emițător sonic
Stupina 1/2022 (7)

Controlul cu ultrasunete al Varroa…

Marți, 08 Martie 2022

Controlul cu ultrasunete al Varroadestructor folosind un emițător sonic Ideea de a folosi ultrasunetele pentru a…

Proprietăți antioxidante ale mierii
Stupina 2/2021 (5)

Proprietăți antioxidante ale mierii

Marți, 27 Aprilie 2021

Agata Nicewicz, Łukasz Nicewicz Proprietăți antioxidante ale mierii Mierea este un amestec bogat de compuși chimici de…

Revista presei mondiale
Stupina 1/2022 (7)

Revista presei mondiale

Marți, 08 Martie 2022

Revista presei mondiale „American Bee Journal” 3/2021 Ce au în comun virusurile albinelor și albinele? În numărul din…

Grădina de vară cu stupină, in pădure
Stupina 1/2022 (7)

Grădina de vară cu stupină…

Marți, 08 Martie 2022

Grădina de vară cu stupină, in pădure Pădure de stejar secular– numele reflectă în mod miraculos…

Comparația dintre biologia albinei Apis mellifera și a albinei gigantice Apis dorsata, partea a 3-a.
Stupina 1/2022 (7)

Comparația dintre biologia albinei Apis…

Marți, 08 Martie 2022

Comparația dintre biologia albinei Apis mellifera și a albinei gigantice Apis dorsata, partea a 3-a. A…

Trzybinski - Wędrujemy na pożytki (K121)

Rozdział 8.

Podsumowanie

Prowadzenie pasieki wędrownej wbrew pozorom nie jest bardzo skomplikowanym przedsięwzięciem i niewiele się różni od kierowania pasieką stacjonarną. W jednym i drugim przypadku najważniejszą pracę wykonują pszczoły, a pszczelarz się nimi tylko opiekuje.

Opieka nad pasieką stacjonarną może być nawet trudniejsza, jeżeli korzysta ona z niewielu słabych pożytków. Uzyskanie w takich warunkach zadowalających zbiorów miodu jest nie lada sztuką i udaje się tylko najlepszym pszczelarzom.

Do tego dochodzi zwalczanie rabunków oraz nastroju rojowego, będącego największą plagą okresów bezpożytkowych, jak i zapewnienie pszczołom zapasów wystarczających nie tylko na przeżycie, ale i na rozwój. Jeżeli pszczoły mają do dyspozycji obfite pożytki przez cały sezon, do obowiązków pszczelarza należy przygotowanie miejsca w ulach na gromadzenie miodu i jego regularne odbieranie.

Jest to zajęcie nie tylko bardziej opłacalne, ale i przyjemniejsze od karmienia pszczół w środku lata i ścigania zbiegłych rojów, dlatego pszczelarzowi powinno zależeć przede wszystkim na zapewnieniu obfitej bazy pożytkowej, co najprościej zrobić prowadząc gospodarkę wędrowną.

Literatura

  1. Gałuszka Halina, Ostrowska Wanda, Kędracki Tadeusz, „Gospodarka pasieczna w terenach spadziowych”, PWRiL, 1987.
  2. Kostecki Ryszard, „Zarys chorób i szkodników pszczół”, PWRiL, 1976.
  3. Lipiński Mieczysław, „Pożytki pszczele, zapylanie i miododajność”, PWRiL, 1976.
  4. Mazurek Janusz, „Dziennik Pszczelarza Praktyka”, Ma-Ja, 2002.
  5. Ostrowska Wanda, „Gospodarka pasieczna”, PWRiL, 1980.
  6. „Pasieka” (roczniki);
  7. „Pszczelarstwo” (roczniki);
  8. „Pszczelarz Polski” (roczniki);
  9. Typański Czesław, Pszczoły – pasieka towarowa”, PWRiL, 1998.
  10. Wilde Jerzy, Gogolewska Elżbieta, „Polubić pszczoły”,PWRiL,2006.
  11. Wojtacki Mieczysław, „Produkty pszczele i przetwory miodowe”, PWRiL, 1988.
  12. Zbiorowa, „Encyklopedia pszczelarska”, PWRiL, 1989.
  13. Zbiorowa, „Hodowla pszczół”, PWRiL, 1974.

Trzybinski: Wędrujemy na pożytki


 AbonamentГодовая
подписка
Zamów prenumeratę czasopisma "Pasieka"


Error: No articles to display