fbpx

Gestionarea populației de albine (partea a II-a)

Formarea de roiuri artificiale pentru iernare și producție în sezonul următor:

Indiferent de metoda prin care se formează, se hrănesc la discreție cu hrană proteică și energetică după principiile descrise în articolul precedent pentru familiile de producție a populației adulte.


Foto Irina__, Pixabay

Din experiență proprie putem constata că în perioada iulie-septembrie, culesul prea abundent de nectar poate afecta negativ ponta reginelor prin blocajul cuibului. De asemenea se poate constata că roiurile formate în cursul lunii iulie intră de obicei în iarnă cu populație mai mare decât cele formate mai timpuriu, care majoritatea regresează chiar dacă adună prin forțe proprii mai multe rezerve de miere din natură.

Pentru pregătirea de iernare a populației, roiurile trebuie să depășească 2 kg de albine și 5 faguri de puiet încă din prima parte a lunii August, înainte de creșterea generației care va ierna. Menținerea de albine în populație mai mică după prima decadă a lunii august periclitează calitatea și longevitatea albinelor ce vor ierna și unificarea lor ulterioară nu rezolvă problema calității acestei populații. Deci ultimele roiuri se formează la începutul lunii august, iar nucleii sau coloniile lăsate să le prindă toamna slabe plătesc această întârziere cu prețul compromiterii populației de albine pe care o conțin. De asemenea, în această perioadă se desființează și se unifică roiurile și coloniile slăbite din cauza reginelor de calitate slabă.

Apreciem ca iernarea de familii mai mici de 1,5 kg de albine sau unificarea lor după prima decadă a lunii august sunt prea riscante și au șanse de reușită doar cu variante genetice cu caractere de iernare bună puternic fixate în genom, chiar dacă respectivele unități beneficiază de încălzire suplimentară cum ar fi organizarea de ghem comun din mai multe micro-colonii. Și chiar cu aceste caractere de bună iernare, managementul deficitar al puterii populației (întârzierea sau lipsa unificărilor) sau al hrănirii suplimentare de toamnă, scade din eficiența potențială a respectivei populații de albine adulte.

Populația care urmează să primească o regină nouă nu se expune direct la soare sau la lumină (lăzi deschise pentru mult timp) și se menține în lipsa unei regine (fie ea și închisă în colivie) pentru aproximativ o ora de la orfanizare. Perioadele mai lungi (mai multe ore sau zile) de orfanizare sunt foarte stresante și duc la uzură, deriva (migrație) spre unități cu regine, construire de botci de salvare și chiar la comportament agresiv față de regina ce urmează să o primească.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

În funcție de sezon, pentru ca roiurile să aibă șanse de dezvoltare până la perioada de iernare, recomandăm ca ele să se încadreze în următoarele categorii de mărime minimă Dadant sau ME:

Roiurile pe faguri cu puiet (relativ plini cu puiet, iar în cazul unor faguri cu puțin puiet, se suplimentează numărul lor):

  • 1 fagure cu puiet + 1 cu albine în luna aprilie, bineînțeles cu regine din anul precedent;
  • 2 faguri cu puiet + 1 cu albine în luna mai;
  • 3 faguri cu puiet în luna iunie;
  • 4 faguri cu puiet în luna iulie;
  • 5 faguri cu puiet la începutul lunii august, cu riscul ca populația să fie compromisă în cazul unor regine de calitate proastă care nu mai au timp să fie evaluate înainte de iernare.

Acest tip de roiuri pot fi formate la început de sezon cu botcă în loc de regină împerecheată, de asemenea pot fi aduse în parametrii de mărime descriși mai sus conform cu perioada calendaristică, prin întărire cu rame cu puiet, ulterior împerecherii reginelor.

Roiurile la pachet, după experiența crescătorilor din vestul Europei trebuie să aibă minim:

  • 1 kg de albine în luna mai;
  • 1,5 kg de albine în luna iunie;
  • 2 kg de albine în luna iulie;
  • 2,5 kg de albine la ănceputul lunii august.

Tradiția acestor roiuri la pachet s-a consolidat în zonele cu climă ploioasă, atlantică sau montană, cu abundență de polen de calitate. Hrănirea proteică (de calitate) pe toată perioada de la formare până la iernare este esențială pentru succesul acestei metode.

Albinele pot fi eliberate pe faguri artificiali, iar aceștia pot fi intercalați cu unul sau mai mulți faguri clădiți, cu condiția ca acești faguri să nu fie fost în stup niciodată în perioada iernii (iarna este perioada în care fagurii se contaminează cu spori de Nosema spp.).

Albinele se manipulează, se mută sau se eliberează tot timpul pe perioada serii pentru a evita deriva. Amplasarea roiurilor la pachet se face obligatoriu pe altă vatră, la distanță de peste 3-4 km față de cea de proveniență a populației de albine adulte.

În cadrul departamentului de R&D al firmei „Dulcofruct” am format în anul 2019 o serie de roiuri în ultima săptămână a lunii iulie cu cantitate medie de 1,6 kg de albine. Această cantitate (prea mică conform informațiilor standard) s-a menținut în timpul iernării în parametrii foarte buni de 1,3-1,5 kg (5 faguri Dadant bine populați) la roiurile care au consumat 6 kg de turtă proteică, adică 0,6 kg de proteină brută și a scăzut la mai puțin de 0,5 kg până în luna martie la cele care au consumat doar 3 kg de turtă proteică.

Apreciem că primul tip de turtă (de fapt Turta Super Proteică „Dulcofruct”) ar fi putut fi consumată în cantități de peste 10 kg / roi dacă ar fi primit-o la discreție, iar al doilea tip de turtă (un tip de turtă comercializată pe piața din România) nu a putut fi consumat în cantitate mai mare datorită digestibilității scăzute și încărcării tubului digestiv al albinelor adulte. Roiurile au mai consumat 15 kg de sirop, dintre care 6 kg Apinectar Plus sau Apitotal (diluat cu 30% apă) în primele 5 zile de la formare și 9 kg BeeNectar (nediluat) la începutul lunii septembrie.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Familiile ”tată” trebuie să aibă regine cu performanță confirmată prin testare și au randament mai mare dacă reginele lor sunt cu vârstă mai mare de 2 ierni. La momentul startului creșterii de trântori se lărgește cuibul cu o ramă goală – caz în care e nevoie de cules abundențe de nectar sau hrănire mai consistentă cu sirop diluat cu apă pentru clădirea fagurelui, sau se poate lărgi cu un fagure clădit cu celule de trântori. În imediata vecinătate a fagurelui se plasează un fagure plin cu puiet larvar. La nevoie se poate izola regina pe rama cu fagure de trântori. Din acest moment până la căpăcirea totală a trântorilor se administrează la discreție turtă proteică și greutatea familiei nu trebuie să scadă niciodată de la o zi la alta, ci doar să crească sau cel mult să stagneze. Orice scădere de greutate apărută e urmată imediat de hrănire cu sirop care să o compenseze.

Durata pontei este de 4 zile pentru trântorii destinați înseminărilor artificiale sau de 7-10 zile pentru cei destinați împerecherilor naturale, după care rama respectivă încadrată cu 2 faguri cu puiet larvar se izolează de cuibul cu regina și restul de puiet prin diafragmă Hanneman sau se trec în alt corp în care regina nu are acces – tot datorită izolării cu gratie Hanneman intre corp si cuibul reginei.

Cu 1-4 zile înainte de eclozarea primului trântor (zilele 20-23 de la debutul pontei dirijate), se trece la formarea de colonii ”orfane” cu trântori astfel: intre 2 faguri cu hrană și albine se adaugă din zona izolată 4 faguri cu puiet exclusiv căpăcit acoperiți cu albine și 3 faguri de trântori (de la 3 colonii ”tată”). Fiecare colonie se dotează cu un hrănitor de minim 2,5 l. În colonia respectivă se poate adăuga o colivie cu gratie Hanneman cu o regină (chiar neîmperecheată sau de proastă calitate) la care, după semnele de acceptare, sa aibă acces albinele, dar care nu are acces la faguri ca sa ponteze.

Din acest moment, hrănirile coloiilor cu trântori devin foarte importante deoarece indiferent de starea naturii, albinele lucrătoare nu au capacitatea de a hrăni trântorii prin cules. Se administrează câte 1-3 kg de turtă proteică și 1-3 kg de turtă energetică / repriză la interval de 1-7 zile, în funcție de intensitatea consumului și câte un hrănitor cu sirop cu 50-60% apă (40-50% substanță uscată) la fiecare 5-10 zile.

Pentru asigurarea purității genetice, familiile ”tată” și familiile ”orfane” se pot prevedea cu gratii Hanneman la urdiniș. La vârsta de 8 zile a primilor trântori (32 de zile de la debutul pontei), colonia cu trântori trebuie să fie pe locul definitiv în care va rămâne până la finalul misiunii sale, i se eliberează urdinișul de gratii deoarece în acest moment încep trântorii zborurile de curățire și de orientare.

Pentru asigurarea purității genetice, acest moment trebuie să se petreacă pe vatra stațiunii izolate de împerechere, în absența altor trântori sau in alt loc izolat de alți trântori. Pentru trântorii destinați înseminărilor instrumentale se pot amenaja diverse tipuri de voliere in care sa zboare, dar cu multe riscuri, sau zborul se poate petrece liber oriune, dar după ce trântorii au eclozat într-un izolator Hanneman în care au fost așezați fagurii cu ei și au fost marcați (ca pe regine) zilnic apoi eliberați în colonie până la finalul celor 4 zile de eclozare, urmând ca la înseminare să se folosească doar trântori marcați.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

La 10 zile de la această acțiune, colonia cu regină de sus se ridică și se mută pe alt loc. Se pot scutura peste populația de sub gratie încă 3-4 faguri de doici de pe puietul larvar din colonia cu regină, având grijă să nu scuturăm regina. Fagurii din corpul de jos se verifică pentru a îndepărta eventualele botci, se scoate cel mai gol dintre faguri și se rearanjează compactând puietul neeclozat și făcând loc ramei port-botci între 2 rame cu puiet căpăcit cât mai pline. Se hrănește crescătorul cu turtă proteică.

Se pot introduce conform literaturii 60 de larve transvazate intr-un astfel de crescător, dar noi introducem de obicei câte 45 pe o singură ramă port-botci. Se poate administra o cantitate de 400-1000 ml de sirop diluat din miere, mai ales dacă culesul de nectar este slab. A doua zi se verifică și se comasează potirașele cu larve acceptate spre mijlocul suporturilor și se poate aduce un fagure cu puiet larvar lângă rama port-botci. O startare a mai puțin de 80% din larve indică populație prea puțină (împrăștiată) sau prezența unei regine în colonie.

La 5, maxim 6 zile de la introducerea ramei port-botci (momentul căpăcirii botcilor) se rearanjează cuibul aducând din nou lângă botci puiet căpăcit (obligatoriu) și trăgând la periferie sau eliminând fagurii goi din care au eclozat albinele. În acest moment, desupra coloniei se așează unul sau mai multe corpuri cu puiet larvar acoperit cu albine (se verifică pentru a ne asigura că nu poartă și regine din stupii de proveniență) care puiet va și popula nucleii de împerechere. Deci dimensiunile ramelor cu puiet larvar să fie potrivite pentru nucleii de împerechere folosiți. Populația se hrănește din nou cu turtă proteică.

În altă variantă se pot muta botcile în incubator sau se pot da unor nuclei de împerechere orfani, așezându-le pe puiet în prejma căpăcirii (cu riscul ca temperatura să fie mai mică decât în crescător sau incubator). În această variantă se poate aduce o a doua serie de larve spre startare și creștere.

La 10 zile de la transvazare, botcile sunt mature și se pot închide în cuști de eclozare sau în varianta noastră, colonia crescătoare se împarte în nuclei de împerechere. Fiecare botcă se așează pe puietul de pe ramele adăugate în ziua 5. De obicei o colonie o împărțim în 30-33 de nuclei de împerechere prin repartizarea populației în nuclei alături de ramele cu puiet și botci. Botcile de salvare de pe fagurii cu puiet se pot ignora, iar reginele le vor distruge după eclozare. Ele pot fi un indicator al ne-eclozării reginei dacă persistă întregi după mai mult de 2 zile de la popularea nucleilor, zi în care se împlinește termenul de eclozare a reginelor crescute dirijat. Fagurii goi rămași se pot topi sau refolosi, iar pe locul respectiv se poate așeza o colonie slabă.

подписка [...] - Nu poţi citi decât fragmente ale articolelor - Abonament

Reginele pentru buna dezvoltare și umplerea spermatecii au nevoie după împerechere de hrană lichidă și de temperaturi mari care sunt asigurate de puietul căpăcit și de ventilarea siropului proaspăt administrat.

Folosind aceste metode de creștere vom avea o proporție mai mare de trântori din materialul genetic dorit, dar va trebui să nu uităm de asigurarea diversității genetice a materialului biologic pe termen lung. Lipsa diversității și înrudirea între reginele de reproducție duce la degenerare genetică prin cosangvinizare. Este bine să folosim ca sursă de larve mai multe regine valoroase genetic de proveniență cât mai diversă, cât mai puțin înrudite între ele. De asemenea familiile ”tată” de-a lungul unui an și în ani consecutivi este bine să aibă regine recordiste de proveniență cât mai diversă, cât mai puțin înrudite între ele.

Prof. Dr. Daniel Popovici
Manager „Cercetare si Dezvoltare Dulcofruct”


 Abonament


Error: No articles to display